Omul şi Viaţa

62
0

De prea mult timp omul s-a reprimat în închisori ale minții. Prea multe ziduri pe inimă… Prea complicat labirintul de frică, rușine şi vinovăție..

Câtă nevoie de zâmbet… Numai blândețea mângâierii îl mai poate scoate din el.

Omul şi Viața… îmi imaginez un dans între ei doi. Ea – Viața, îl invită la dans pe el – omul.

El, suficient de rigid cât să nu îşi permită să se muleze pe unduirile ei, îndeajuns de blocat încât să nu-i mai simtă muzica ei…

Și totuși, fascinat de frumusețea Vieții pe care nu reușește să o cuprindă, continuă să exerseze. Respiră adânc din ea și se relaxează…

Cât de greu i-a fost! Cât de respins şi singur s-a simțit omul vieții! Câte trădări… Ce drum lung spre nicăieri…

Acestea sunt doar câteva conștientizări ale victimei ascunse în întunericul Umbrei. De ar pica din cer cineva care să-l îndrume că tocmai din densitatea Umbrei va ţâşni potențialul infinit al darurilor sale. Pe măsura acceptării pe deplin al sinelui său.

Pe măsură ce respirația îl duce în profunzimile lui, se trezește că răspunde cu zâmbet zâmbetelor Ei. Şi, cu mult curaj, o privește în ochi.

Să priveşti Viața în ochi – câtă asumare conștientă!

Fără să-şi dea seama, omul nostru respiră, zâmbește, dansează cu Viața, privind-o în ochi. Wow! Şi-a deschis ochii…

Îşi dă voie să O vadă în toată splendoarea ei. Iar Viața îi dăruiește într-atâta Iubire, încât, inconștient omul îşi deschide inima. În sfârșit o poate primi înăuntrul său.

Aici, Ea capătă o altă dimensiune – aceea de a fi însușită ca fiind a Omului. Şi vine un moment în care fiecare urlă mut: „E viaţa mea!”

De câtă blândețe e nevoie (din nou) să îmbrățișezi rănile omului împins pe marginea prăpastiei asumării propriei vieți.

De aici, alt drum lung… Va învăța dreptatea Vieții, integritatea şi necondiționarea ei… în timpul lui perfect. Pentru că Viața are într-atâta Răbdare, Cunoaștere, Iubire.

Omul devine Om pe măsura smereniei survenite în urma experiențelor sale. Și atunci, mă întreb, la ce ajută să îți fie frică să experimentezi, să fii?!

Cum să fii? Oricum alegi.


Mă numesc Claudia Escu și sunt omul pe care îl vrei alături de tine atunci când simți că vrei să începi o viață nouă. Pot să vin în întâmpinarea ta cu toate instrumentele necesare pentru ca tu să te re-descoperi, să îți înțelegi puterea, valoarea și adevărata ta identitate, ca să renaști ca o persoană completă, împlinită și în deplin acord cu tine însuți și cu lumea. Astfel, vei putea reuși nu doar în ceea ce ți-ai propus, ci și în ceea ce îți este ”scris” să reușești. Claudia Escu Pagina Facebook CLICK AICI